Cronica de carte
Cum sa uiti o femeie
Autor: Dan Lungu
Aparitie: 2009
Editura : Polirom
Nr. pagini : 392
*In caz nu te-ai hotarat inca daca vrei sau nu sa devii jurnalist, cartea acesta iti poate oferi macar o imagine de ansamblu despre viata unui reporter care pierde pariul cu iubirea. Dar nu pentru ca e disputat intre viata personala si cea profesionala. Nu. Neimplinirea in iubire e, in fapt, o salvare. O salvare de platitudine, de conformism.
**Cartea astea am citit-o in urma cu trei ani, proaspat scoasa de la tiparit. Mi-o imprumutase un prieten, era cu cateva luni inainte de bac, dar intr-o zi am si devorat-o.Imi vei zice ca circa 400 de pagini nu se citesc asa repede. Incepe cu prima pagina. Vei intelege. Acum doua zile am recitit-o. Parfumul sau a devenit, intre timp, si mai pregnant, pentru ca fragmente din carte s-au transformat in realitati.
Asadar, sa vorbim putin despre ceea ce ne stoarce mintile in fiecare, chiar daca uneori fugim de ea mancand pamantul. Degeaba. Ca tot calcam o data si o data in strachini.
Daca ai crezut vreodata ca iubind, iti poti uita conditia, ai visat degeaba. Iubirea nu te salveaza si nici nu-ti da masura de om. Iubirea doar iti fura simtul realitatii si te cufunda in atata singuranta incat nu poti percepe vreodata ca visul se va termina. Apoi, cand esti exact pe punctul de a o intelege, te azvarle in mocirla suferintei si dispare.Ca si cum n-ar fi existat niciodata in viata ta. Chiar daca lucrati la acelasi ziar.
Andy, protagonistul romanului, un tanar reporter de investigatie, e, insa, dispus sa faca orice numai sa o uite pe Marga, iubita cea nonconformista, care lucreaza la rubrica pentru mondenitati. Despartirea lor nu e una obisnuita, cu plansete, tipete, cand hainele celuilalt ajung fie in strada, fie in fata usii.Pur si simplu, extravaganta Marga dispare intr-o dimineata, fara a lasa in urma ei vreun indiciu. Pus in fata unei astfel de situatii, Andy o ia ca pe o gluma proasta, insa, pana sa se dezmeticeasca, soarta ii aduce o serie de intamplari neobisnuite, printre care intalnirea cu un grup de protestanti.
Purtat de destin si in incercarea de a-si uita amintirile, Andy, ziaristul nihilist, ajunge, in mod paradoxal, sa se ataseze de aceasta comunitate, desi la inceput o ia in ras. Dar nu renunta la gandul de a o gasi pe Marga. Numai ca atunci cand da de ea, isi da seama ca...a uitat-o.
Romanul devine, astfel, o lectie de "dezindragostire", la sfasitul careia descoperim ca adevarata imagine despre noi o capatam abia cand dragostea s-a terminat.
Daca ai crezut vreodata ca iubind, iti poti uita conditia, ai visat degeaba. Iubirea nu te salveaza si nici nu-ti da masura de om. Iubirea doar iti fura simtul realitatii si te cufunda in atata singuranta incat nu poti percepe vreodata ca visul se va termina. Apoi, cand esti exact pe punctul de a o intelege, te azvarle in mocirla suferintei si dispare.Ca si cum n-ar fi existat niciodata in viata ta. Chiar daca lucrati la acelasi ziar.
Andy, protagonistul romanului, un tanar reporter de investigatie, e, insa, dispus sa faca orice numai sa o uite pe Marga, iubita cea nonconformista, care lucreaza la rubrica pentru mondenitati. Despartirea lor nu e una obisnuita, cu plansete, tipete, cand hainele celuilalt ajung fie in strada, fie in fata usii.Pur si simplu, extravaganta Marga dispare intr-o dimineata, fara a lasa in urma ei vreun indiciu. Pus in fata unei astfel de situatii, Andy o ia ca pe o gluma proasta, insa, pana sa se dezmeticeasca, soarta ii aduce o serie de intamplari neobisnuite, printre care intalnirea cu un grup de protestanti.
Romanul devine, astfel, o lectie de "dezindragostire", la sfasitul careia descoperim ca adevarata imagine despre noi o capatam abia cand dragostea s-a terminat.
Pare faina cartea, da nu simt deloc nevoia sa o citesc. :))
ReplyDelete